Sunteți aici: » Press-room » Revista presei » Dorim o guvernare locală pe un set de atribuţii care pot funcţiona şi în Caracal

Dorim o guvernare locală pe un set de atribuţii care pot funcţiona şi în Caracal

Luni, 22 noiembrie 2010

Preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor (UDMR), şi primarul oraşului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, au declarat astăzi, la emisiunea "2+1" că sunt susţinătorii autonomiei Ţinutul Secuiesc, înţeleasă ca fiind o guvernare locală pe un set de principii care "pot funcţiona şi în Caracal dacă cei din Caracal o vor".

Preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor (UDMR), şi primarul oraşului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, au declarat astăzi, la emisiunea "2+1" că sunt susţinătorii autonomiei Ţinutul Secuiesc, înţeleasă ca fiind o guvernare locală pe un set de principii care "pot funcţiona şi în Caracal dacă cei din Caracal o vor". Tamas Sandor a precizat că singura condiţie specifică Ţinutului Secuiesc este limba maghiară, care ar trebui să primească statut de limbă oficială.

Click pt a accesa articolul original pe siteul evz.ro


Tamas Sandor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna: Nu suntem oficiali ai statului români, suntem oficiali ai administraţiei locale. ceea ce este o diferenţă destul de mare. Eu îmi iau banii din bugetul Consiliului Judeţean Covasna şi sunt ales de cetăţenii judeţului Covasna. Am fost în Parlament 12 ani şi am fost acolo şi când am modificat, în consens de altfel, legea cetăţeniei române care a uşurat obținerea cetăţeniei de către moldoveni. Şi mi se pare corect, o ţară mamă trebuie să aibă grijă de cetăţenii ei din alte ţări. Aşa este şi în Ungaria, unde s-a copiat legea română, iar de la 1 ianuarie 2011 se o să fie pusă în aplicare.
SONDAJ
Credeţi că europarlamentarul Cristian Preda ar trebui exclus din PDL după declaraţiile sale critice la adresa partidului din care face parte?
Da Nu Nu ştiu/Nu răspund
Rezultate

Antal Arpad, primarul oraşului Sfântu Gheorghe: Pentru noi, obţinerea cetăţeniei maghiare este o chestiune simbolică foarte importantă pentru comunitatea maghiară. Nu avem avantaje materiale faţă de cetăţenii maghiari care sunt şi cetăţeni ai Uniunii Europene. Cetăţenii moldoveni, care nu sunt în UE, au o serie de avantaje materiale dacă obţin cetăţenia română. În cazul în care se va modifica legea electorală din Ungaria, vom putea şi să candidăm acolo pentru funcţii politice. Acum, nu se poate.

Tamas Sandor: Am stat 5 ani la Budapesta. Nu m-am gândit niciodată să cer cetăţenia maghiară şi să rămân în Ungaria. Dar m-am gândit să o cer acum, când sunt acasă, în Ţinutul Secuiesc şi unde muncesc pentru comunitatea mea. Nu ştiu dacă o să votez la alegerile din Ungaria, o să văd atunci.

Antal Arpad: Important pentru noi, comunitatea maghiară din România, este să avem o relaţie foarte bună şi cu guvernul din Bucureşti şi cu guvernul din Budapesta. Dacă prin votul nostru, la alegerile din Ungaria, putem influenţa guvernul de la Budapesta să ia decizii în sprijinul comunităţii noastre, atunci vom vota cu mare plăcere.


Tamas Sandor: În 11 din cele 25 de state ale Uniunii Europene există autonomie teritorială pentru diferite regiuni sau minorităţi. Putem da exemplu Franţa unde există autonomie teritorială pentru Corsica. Mai departe Spania, Finlanda, Belgia, Italia şi alte ţări.

- Niciodată să nu spui niciodată, cred că este o vorbă valabilă în toate limbile din lume. Eu cred că cel care spune "niciodată" greşeşte. Referitor la faptul că nu sunt de acord cetăţenii României cu această autonomie şi nici majoritatea clasei politice, dacă mâine am face un referendum în statele unde există autonomie teritorială probabil că rezultatul ar fi că majoritatea cetăţenilor ar spune şi azi "nu" la o chestiune care funcţionează de decenii. Eu nu mă aştept ca 20 de milioane de români să spună "da, vrem autonomia Ţinutului Secuiesc" şi nici nu mă aştept ca membrii clasei politice să devină atât de maturi încât să înţeleagă că o astfel de autonomie ar fi în interesul României.

- Modelul pe care îl expune preşedintele Băsescu atunci când spune aceeaşi autonomie pentru Sfântu Gheorghe ca şi în Caracal pe mine nu mă deranjează dacă cei din Caracal vor autonomia pe care o vrem noi. Pe mine mă deranjează dacă cei din Caracal nu vor autonomie şi vor să depindă de București. Poate nu am explicat foarte clar ce dorim noi de fapt. Nu dorim să plecăm din această ţară, ţara noastră este România şi cred că suntem mult mai loiali acestei ţări decât poliţiştii care au dat cu casca în pământ la Cotroceni.

- Ceea ce s-a în Târgu Mureș în anii 90 nu era un conflict între români şi maghiari, ci era o manipulare a Securităţii. La nivel oficial se ştie, dar nu se recunoaşte.

- Autonomie pentru Ţinutul Secuiesc înseamnă un set de atribuţii, de la politici fiscale până la politici sociale. Eu cred că toată lumea este de acord că, la acest moment, atât politicile economice, dar mai ales cele sociale, sunt dezastruoase şi au dus România unde au dus-o. Eu nu cred că poate statul român să facă o politică socială care să fie funcţională la Arad la fel ca la Vaslui. Dorim o guvernare locală cu un set de atribuţii care pot funcţiona şi în Caracal dacă cei din Caracal doresc acest lucru. Poate o singură excepţie este la noi. Singura deosebire este legată de limba maghiară, pe care o dorim să fie legalizată, să aibă un statut oficial. Probabil că cei din Caracal nu doresc acest lucru şi îi înţeleg, pentru că acolo nu se vorbeşte maghiara.

Antal Arpad: Parlamentul României a ratificat în 2007 Carta limbilor regionale şi minoritare, care ne permite folosirea limbii materne în sănătate, educaţie, etc.

Tamas Sandor: Armata rămâne bineînţeles sub controlul central. Nu vrem armată.

Antal Arpad: În Poliţie dorim să existe autonomie până la nivel de poliţie judiciară. În mod normal ar trebui ca de la 1 ianuarie 2011, aceste atribuţii ar trebui să treacă la poliţia locală şi să ajungă oricum la primărie.

- În acest moment, finanţele sunt centralizate. Cele mai mari companii din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş sunt înregistrate la Bucureşti. Toate băncile, toate companiile de telefonie mobilă, benzinăriile care îşi obţin veniturile din aceste judeţe le contabilizează la Bucureşti. Faptul că se spune că 40% din PIB se produce la Bucureşti este un fals, o minciună de care profită cei care nu doresc descentralizarea României. Nu este adevărat.

- Ţinutul Secuiesc este o regiune care contribuie mai mult la bugetul naţional decât ia de acolo. De exemplu, noi, România în general şi Ţinutul Secuiesc în special are posibilitatea, în anii ce vor veni, să vândă certificatele verzi la bursele europene. Noi, Ţinutul Secuiesc, nu obţinem de la buget cât am putea obţine dacă am pune în vânzare aceste certificate verzi, pentru că avem aerul cel mai curat din Europa.

Tamas Sandor: 40% din apa minerală îmbuteliată în România se îmbuteliază în Ţinutul Secuiesc. Asta este pur statistică. Sigur că avem resurse, şi minerale şi financiare.

    * Despre discriminarea etnică pe piaţa muncii în Harghita şi Covasna

Tamas Sandor: Cunoaşteţi modelul din Tirolul de Sud. Este o autonomie pe criterii etnice. Este o proporţionalitate pe angajări la locuri de muncă plătite din buget, care se respectă. Dacă sunt 10 locuri de muncă, 6 sunt obligatoriu pentru etnici germani, 4 sunt obligatoriu pentru etnici italieni. Anul trecut, au fost probleme în judeţul Harghita, când nu eram la guvernare, şi când au fost daţi afară toţi directorii de şcoli etnici maghiari. Mai mult, o profesoară de etnie română, care nu ştia limba maghiară, a fost pusă inspector şcolar şef. Cum putea cineva care nu cunoaşte limba a 85% din elevii din judeţ să coordoneze această activitate educaţională? Ar trebui să existe o proporţionalitate etnică la angajări şi în Ţinutul Secuiesc.

Antal Arpad: În Sfântu Gheorghe, cam 20% din populaţie este de etnie română, iar în Primărie sunt cam 10%. Deci nu se respectă această proporţionalitate dar de ce? Pentru că în foarte multe alte instituţii - prefectură, jandarmerie, poliţie - sunt salarii de trei ori mai mari decât la autorităţile locale şi cele judeţene. Niciodată nu s-a pus problema ca instituţia condusă de mine să nu angajeze un român pentru că e român, sau să se pună condiţia cunoaşterii limbii maghiare dacă persoana respectivă nu era în contact cu publicul. În cazul în care este în contact cu publicul, este normal să cunoască limba maghiară.

- La noi în oraş lumea - mai ales generaţiile tinere - deja gândeşte diferit. Eu dacă mă întâlnesc cu un român pe stradă, îi vorbesc în română, un român care se întâlneşte cu un maghiar pe stradă îi vorbeşte în maghiară. Asta este o chestie pe care niciodată nu o s-o înţeleagă cei din Bucureşti care comentează cum ar trebui să funcţioneze comunitatea interetnică din secuime. Din păcate, sunt probleme minore care sunt umflate de presa centrală dar nu se vorbeşte de proiectele comune de succes.

    * Despre corupţie şi integritate în UDMR

Tamas Sandor: Deviza noastră, a UDMR, este de 20 de ani aceeaşi şi este pe două paliere: dezvoltarea localităţilor şi regiunilor în care trăim şi dezvoltarea şi lărgirea sferei drepturilor minorităţilor. Se observă îmbunătăţiri în ceea ce priveşte partea guvernamentală, pe partea de atragere de fonduri, dar în sfera politică mai puţin. În ultimii ani, nu s-au adoptat în Parlament acele legi care lărgesc sfera drepturilor minorităţilor.

- Nu cred că poate cineva să spună despre Frunda că este corupt.

- Sunt de acord că nu putem apăra demnitari care se află în conflicte de interese. Exact cazul primarului din Târgu Secuiesc care a adoptat un proiect de hotărâre prin care Consiliul local face o asociere de 25 de ani cu firma lui. Aşa ceva nu se poate. Este de la UCM (Uniunea Civică a Maghiarilor), nu este de la UDMR. Dar nu am memorie selectivă pentru cei care, eventual, sunt de la UDMR.

Antal Arpad: Eu am intrat în politică în 2004, nu m-am întâlnit cu probleme de corupţie în UDMR. Noi am avut o problemă foarte mare cu Nagy Zsolt, care avem certitudinea că este o mare ruşine a justiţiei româneşti. E vorba de acuzaţia de trădare. A fost compromis politic şi s-a retras din politică din cauza acestei înscenări. A fost un ministru care a încercat să contribuie la modernizarea României.

Tamas Sandor: Sunt aceste acuzaţii la adresa la Nagy Zsolt de cinci ani de zile şi tot nu se mai termină. Dar acest om are şi el copii în şcoală, copiii lui sunt stigmatizaţi de ceilalţi care îi spun că tatăl lui este trădător. Şi de cinci ani nu s-a mişcat în nicio parte. Eu nu cunosc dosarul lui dar am convingerea că este nevinovat.

- Nu există grupuri locale de influenţă nici în Ţinutul Secuiesc, nici în UDMR. Domnii Borbely şi Verestoy sunt lideri marcanţi, de 20 de ani în partid, au pus ceva pe masă în acest timp.

- Deciziile în UDMR în judeţul Covasna se iau de 20 de persoană odată. Acest mecanism de a lua decizii în mod democratic micşorează posibilitatea de a se crea grupuri de interese. Desigur, sunt idei politice şi grupări politice, pentru că aşa este sistemul politic. Dar nu se pot numi grupuri de interese sau grupuri politice de influenţă.

    * Despre alegerile din UDMR din februarie

Tamas Sandor: Dacă domnul Marko Bela candidează din nou la preşedinţia UDMR, atunci nici nu se pune problema, are votul meu. Dacă se decide să nu candideze, atunci paleta se deschide. Cred că viitorul preşedinte al UDMR trebuie să aibă următorul profil: pentru el să fie mai importantă problema unei grădiniţe cu predare în limba maghiară din Valea Crişului sau din Petriceni decât problemele economice.

Antal Arpad: Eu consider că cineva de 35 de ani, cum sunt eu, nu are o experienţă suficient de mare încât să conducă o formaţiune care reprezintă comunitatea maghiară deci sigur nu voi candida pentru o astfel de funcţie la următorul congres al UDMR. Cred că Kelemen Hunor are o astfel de experienţă, mai sunt şi alţii.

Tamas Sandor: Şi Borbely Laszlo are o astfel de experienţă.

  
Este, probabil, singurul om politic care are în venă politica.



Îl cunosc din Cluj de când era profesor universitar. Am avut o părere foarte bună despre el ca profesor universitar, a fost un primar bun, este un premier de sacrificiu, trebuie să ştim acest lucru. Cred că este un lider de partid bun pentru că PDL a cîştigat toate alegerile la care a luat parte sub conducerea lui. Consider că acum stă cam mult în umbra preşedintelui Traian Băsescu, de aceea îl simţim uneori că este debusolat.

Noutăți