Sunteți aici: » Despre judeţ » Localităţile judeţului » Micloşoara

Micloşoara

Miercuri, 5 mai 2010

Satul se află între Aita Mare şi Căpeni, pe malul drept al râului Olt. Numele satului păstrează amintirea cetăţii vechi a aşezământului. Se presupune că această cetate a fost distrusă în secolul al XIV-lea.
Micloşoara este unul dintre aşezămintele pomenite cel mai devreme din regiunea Trei Scaune în documentele istorice. Într-un document datând din 1211 este pomenit sub denumirea Indagines Nicolai.
Populaţia este de religie catolică, ceea ce reprezintă o deosebire majoră, locuitorii celorlalte sate din împrejurimi fiind de religie reformată sau unitariană. În viaţa religioasă a locuitorilor o semnificaţie aparte o reprezintă pelerinajul de ziua Sfântei Ana precum şi procesiunea de ziua Domnului. În sat există încă tradiţia de-a trage clopotele pentru alungarea grindinei. Pentru acest serviciu clopotarul primeşte grâu de la gazde cu ocazia recoltei de toamnă.
Satul este cuibul strămoşesc al familiei contelui Kalnoky. Amintirea familiei nobiliare este păstrată de castelul lor datând din secolul al XVI-lea, care momentan de află în curs de restaurare, precum şi de capela din cimitirul local construită în onoarea Sfântei Ana.


Începând din secolul al XVII-lea, mai mulţi membri ai familiei Kálnoky au îndeplinit funcţia de vicejudecător regal, contele Gróf Kálnoky Dénes (1814--1888) a fost consilier intern, în anul 1847 a fost ales şpan al judeţului Alba, iar în 1861 reprezenta regiunea Trei Scaune în funcţia de judecător regal. Clăcaşii săi l-au ales căpitan în 1848, iar în anul următor a îndeplinit funcţia de comandant al liniei din Sfântu Gheorghe.
După schimbările survenite în anul 1989, membrii familia Kálnoky s-au întors în sat. Astăzi ei sunt prorietarii unei pensiuni care atrage mulţi oaspeţi din străinătate.
Tradiţia populară existentă în sat este carnavalul (se sărbătoreşte printr-un ritual de înmormântare). Cu această ocazie localnicii poartă diferite măşti, astfel mascaţi, ei colindă pe străzile satului. O roată anume este legată după carul ţigănesc, pe care se aşază două figuri din paie îmbrăcate în haine bărbăteşti şi femeieşti.
 

Noutăți