Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, în vizită de lucru în județul Covasna

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Tánczos Barna, s-a aflat luni într-o vizită de lucru în județul Covasna. La invitația președintelui Consiliului Județean, Tamás Sándor, și a primarului Municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, ministrul a vizitat uzina de gestionare a deșeurilor de la Leț, dar s-a întâlnit și cu primarii din județ și a susținut o conferință de presă în care a prezentat principalele probleme discutate cu autoritățile locale.

„Am avut ocazia astăzi să parcurgem aproape toate elementele care sunt legate de domeniul de activitate al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Am făcut o vizită într-un județ în care avem practic de toate, începând de la păduri până la pagube produse de vânat, Natura 2000, composesorate, management durabil și bazat pe responsabilitatea fondului forestier, dar avem și probleme legate de amânarea investițiilor în bazinele hidrografice”, a spus ministrul Tánczos Barna.

Acesta a lăudat sistemul de management integrat al deșeurilor care funcționează la nivelul județului Covasna, oferindu-l ca exemplu de bună practică și pentru celelalte județe din țară, dar și pentru București.

„Avem un exemplu extraordinar în ceea ce privește managementul deșeurilor menajere, un sistem performant care are la bază decizii hotărâte ale administrației publice locale, investiții, absorbție de fonduri europene și organizare exemplară, atât a colectării cât și a devierii și reutilizării unor deșeuri. Sigur, este loc de mai bine, trebuie să venim și noi cu prevederi legale în completare și să asigurăm acea deviere de 50-60%, dar cu siguranță sistemul din județul Covasna este un exemplu bun pentru toată lumea”, a declarat ministrul în conferința de presă.

În ceea ce privește fondul forestier, Tánczos Barna a punctat că odată cu venirea sa la minister au fost regândite prioritățile în ceea ce privește finanțarea unor activități.

„Un domeniu care a fost neglijat ani la rândul a fost cel al compensațiilor care sunt plătite proprietarilor de terenuri forestiere care au pădurile în arii strict protejate, acolo unde ei nu pot desfășura activități de exploatare. Aceste compensații nu au fost plătite de câțiva ani, iar acum am decis ca în ordinea vechimii acestor arierate, în 2021 să plătim toate aceste datorii pentru că protecția mediului costă”, a explicat Tánczos Barna.

Același lucru se întâmplă de foarte multe ori și în cazul pagubelor produse de vânat, aceste pagube nefiind plătite la timp, nu sunt analizate dosarele, nu sunt comunicate deciziile, fiind un sistem nefuncțional care trebuie reformat. Până atunci însă, toate acele solicitări de despăgubiri care sunt în sistem trebuie analizate și plătite sumele acolo unde este cazul, fiind alocați bani în bugetul acestui an pentru toate plățile restante.

În ceea ce privește Administrația Bazinală Olt, prin Programul Național de Reziliență și Redresare vor fi implementate noi concepte de administrare a acestor bazine hidrografice.

„Lumea are nevoie de mai mult decât o simplă regularizare a albiei râurilor din aceste regiuni, avem nevoie de o abordare complexă, astfel încât să asigurăm sursa de apă pentru bazinul hidrografic, să asigurăm prevenirea inundațiilor și să readucem în zone construibile sate întregi care momentan sunt în zone inundabile. Trebuie rezolvată și problema irigațiilor și să readucem în activitatea turistică tot ce înseamnă zonă umedă, inclusiv în Sfântu Gheorghe”, a punctat ministrul.

Despre problema urșilor, Tánczos Barna a spus că este vorba despre o chestiune foarte complexă, pe care o cunoaște de când era senator. În cadrul vizitei de luni în județul Covasna, ministrul a avut discuții cu toți factorii locali implicați și afectați de această problemă, concluzia fiind că trebuie gândit un pachet complex de soluții pe termen mediu și lung.

La rândul său, președintele Consiliului Județean Covasna, Tamás Sándor, a anunțat că având sprijinul ministerului, în județul Covasna vor începe lucrări de regularizare a pârâurilor la Ghelința și Doborlâu. „Ambele investiții sunt proiecte vechi, la Ghelința au și început lucrările, dar din lipsa fondurilor nu au mai continuat, iar la Dobârlău Vale gospodăriile sunt mereu în pericol de inundare, fiind necesare lucrări care să protejeze gospodăriile oamenilor”, a explicat președintele Consiliului Județean.

În ceea ce privește Municipiul Sfântu Gheorghe, primarul Antal Árpád a declarat că orașul va deveni mai verde, în acest sens urmând să fie implementate mai multe proiecte în viitorul apropiat. Printre acestea se numără programul de achiziționare a autoturismelor mai vechi de 10 ani de la proprietarii din Sfântu Gheorghe care nu doresc cumpărarea unei mașini noi, construirea unor parcaje verzi alimentate cu panouri fotovoltaice, dar și demolarea și ecologizarea terenurilor pe care momentan se află zone industriale, în locul lor fiind construite zone de locuit sau chiar parcuri. De asemenea, Primăria Sfântu Gheorghe a început elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal al râului și al zonei de lângă râul Olt de pe teritoriul municipiului, unde se dorește ca spațiul să poată fi introdus în circuitul turistic și de agrement.