Obiectivul este dezvoltarea pământului nostru natal - Tirolul de Sud este un exemplu de urmat pentru Ţinutul Secuiesc

Liderii judeţelor din Ţinutul Secuiesc şi viceguvernatorul Provinciei Autonome Bolzano au semnat la Sfântu Gheorghe o declaraţie de intenţie, în scopul elaborării unui acord de cooperare. Viceguvernatorul Daniel Alfreider a sosit în judeţul Covasna la invitaţia lansată de Consiliului Judeţean (CJ) Covasna şi Uniunea Federativă a Naționalităților Europene (FUEN). Preşedinţii de Consilii Judeţene, care au luat cuvântul în cadrul conferinţei de joi, au accentuat că obiectivul este dezvoltarea pământului natal, iar autonomia din Tirolul de Sud este un exemplu de urmat pentru Ţinutul Secuiesc.

Liderii judeţelor din Ţinutul Secuiesc şi viceguvernatorul Provinciei Autonome Bolzano au semnat la Sfântu Gheorghe o declaraţie de intenţie, în scopul elaborării unui acord de cooperare. Viceguvernatorul Daniel Alfreider a sosit în judeţul Covasna la invitaţia lansată de Consiliului Judeţean (CJ) Covasna şi Uniunea Federativă a Naționalităților Europene (FUEN). Preşedinţii de Consilii Judeţene, care au luat cuvântul în cadrul conferinţei de joi, au accentuat că obiectivul este dezvoltarea pământului natal, iar autonomia din Tirolul de Sud este un exemplu de urmat pentru Ţinutul Secuiesc.

Din prologul rostit de vicepreşedintele CJ Covasna, Grüman Róbert, a reieşit că stabilirea relaţiilor între Ţinutul Secuiesc şi Provincia Autonomă Bolzano datează dintr-o perioadă anterioară. În calitate de moderator al evenimentului, acesta a reamintit că există regiuni cu care colaborarea a fost începută de mai mulţi ani, motiv pentru care se doreşte o colaborare mai strânsă şi dezvoltarea relaţiilor de înfrăţire.

„Ne-am unit forţele pentru dezvoltarea Ţinutului Secuiesc şi dezvoltăm o colaborare frăţească”, a spus preşedintele CJ Covasna, Tamás Sándor, la începutul discursului său. „Tirolul de Sud şi Ţinutul Secuiesc fac parte deopotrivă din Europa creştină, ambele regiuni dispun de resurse naturale bogate, sunt caracterizate printr-un stil de viaţă predominant rural, în ambele regiuni locuiesc oameni muncitori, iubitori de libertate” – a spus preşedintele CJ Covasna, prezentând caracteristicile geografice şi istorice similare ale celor două regiuni. Acesta a evidenţiat faptul că, începând din anii 1920, populaţia ambelor regiuni a avut parte de o asuprire similară, însă, începând cu anii ’70, istoria lor a urmat o cale separată, deoarece cei din Tirolul de Sud şi-au cucerit autonomia, în timp ce populaţia maghiară din Ţinutul Secuiesc este afectată în continuare de măsurile autoritare. „O formă a autonomiei teritoriale funcţionează în 11 ţări ale Uniuniii Europene, autonomia a soluţionat pretutindeni două probleme importante, a adus pacea etnică şi creştere economică. Şi noi dorim acest lucru în Ţinutul Secuiesc: să trăim în pace şi mai bine” – a subliniat Tamás Sándor. „Scopul colaborării îl constituie cunoaşterea bunelor practici şi schimbarea de experienţe, acestea le-am valorifica, în primul rând, în domeniul turismului, în organizarea sistemului cooperatist şi în domeniul formării profesionale. Este la fel de important să cunoaştem care sunt avantajele descentralizării” – a explicat preşedintele CJ Covasna.

„Într-o formă de autonomie de tip sud-tirolez, majoritatea secuiască nu ar putea să ia decizii fără acordul comunității românești. Acest drept de veto este valabil și invers. Acolo s-a putut trece peste resentimentele față de alții, aici există persoane care neagă existența Ținutului Secuiesc. Este important cine se simte aici acasă și este important despre cine crede majoritatea națională și localnicii că este acasă. Italienii care trăiesc în Tirolul de Sud au ajuns să numească acel loc «Heimat» (acasă). Conviețuirea este determinată de recunoașterea reciprocă, faptul că ne putem baza unii pe alții și nu ne dominăm. După cum a menționat și președintele Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, Kelemen Hunor – este nevoie de un pact interetnic. Întreprindem măsuri în vederea asigurării unui climat de încredere, acesta este motivul pentru care am inițiat în județul Harghita realizarea unui cod de conviețuire și am sprijinit organizarea unui curs de limba maghiară pentru personalul de etnie română care își desfășoară activitatea în sfera publică. Iar un alt element pentru stabilirea unei încrederi reciproce este disponibilitatea de a învăța limba celuilalt. Administrațiile locale trebuie să sprijine aceste cursuri de învățare a limbii”, a afirmat Borboly Csaba, președintele Consiliului Județean Harghita.

„Întâlnirile precum cea de azi sunt ocazii speciale pentru noi, actorii politici maghiari din Transilvania, deoarece avem posibilitatea să discutăm cu lideri care în lupta pentru supraviețuirea comunității lor au atins cea mai importantă țintă, și astfel, preocuparea lor majoră rămâne aceea de a-și exercita drepturile câștigate și de a-și dezvolta comunitatea. Situația Tirolului de Sud demonstrează pentru întreaga Europă că autodeterminarea comunităților etnice indigene este viabilă și este un exemplu care trebuie urmat de toate statele membre ale Uniunii Europene care doresc să-și îmbunătățească democrația. Locuitorii din Ținutul Secuiesc ar dori și ei să poată să ia propriile decizii cu privire la viața lor, astfel exemplul Tirolului de Sud ne încurajează să fim perseverenți în demersurile noastre pentru a atinge autodeterminarea comunității noastre", a declarat Péter Ferenc, președintele Consiliului Județean Mureș.

A aduce Tirolul de Sud în Transilvania

Președintele Uniunii Federative a Naționalităților Europene (FUEN) și secretarul internațional al UDMR, Loránt Vincze, a constatat cu satisfacţie că prin acest acord se concretizează rezultatul muncii începute cu ani în urmă: prin semnarea parteneriatului dintre Ținutul Secuiesc și Tirolul de Sud s-a făcut primul pas pentru aducerea Tirolului de Sud în Transilvania. Loránt Vincze a declarat că „în cea mai mare parte a Europei e de la sine înțeles că regiunile sunt patria minorităților, de unde provine diversitatea culturală și lingvistică. Cu toate acestea în Uniunea Europeană se discută mult prea puțin despre rolul acestor comunități minoritare în dezvoltarea economică și socială și felul în care aceste resurse ar putea fi folosite mai eficient. În inițiativa cetățenească europeană Minority SafePack, capitolele despre politicile regionale și de coeziune au menirea ca aceste contribuții să fie recunoscute și ca folosirea resurselor oferite de aceste comunități să devină un obiectiv finanțat de UE. Astfel de măsuri ar ajuta în mod direct Ținutul Secuiesc, precum și celelalte regiuni ale Transilvaniei”.

Descentralizarea este o condiţie preliminară a autonomiei

„Minunata ospitalitate și deschidere de care am avut parte aici ne dă puterea de a începe împreună rezolvarea anumitor subiecte și aceasta este ceea ce dorim să realizăm prin semnătura de astăzi” – a afirmat Daniel Alfreider. Viceguvernatorul Provinciei Autonome Bolzano a prezentat istoria regiunii, subliniind: din privinţa înfiinţării autonomiei a fost de o importanţă majoră ridicarea problemei la nivel internaţional, dar şi crearea păcii interioare, care este o condiţie de bază a creşterii economice.

„Descentralizarea este o condiţie preliminară a realizării în practică a autonomiei, aceea ca toate deciziile să fie luate cât mai aproape de cei interesați” – a spus viceguvernatorul, menţionând: „Este nevoie de timp şi pentru a trăi autonomia, aceasta se poate realiza treptat. De exemplu, provincia a preluat supravegherea drumurilor publice în 2000, şi doar acum se poate spune că acest sistem funcţionează bine”. Alfreider consideră deosebit de importantă extinderea autonomiei şi asupra economiei, deoarece fără acest lucru nu se poate vorbi despre cultură, planificare familială, educaţie şi nici despre sănătate. Acesta a explicat că cheia modelului economic de succes din Tirolul de Sud constă în faptul că în regiune nu trebuie aduse doar firmele mari, ci fiecărei persoane trebuie să i se acorde posibilitatea de a se dezvolta, astfel trebuie sprijinite fermele mici, meșteșugarii, dar şi turismul rural.

În declaraţia de intenţie se stipulează, printre altele, faptul că „regiunea Tirolul de Sud din Italia şi judeţele din România: Covasna, Harghita, Mureş au obiective similare în domeniul cooperării internaţionale şi a prosperităţii comune” şi că „deoarece judecata de valoare în ceea ce priveşte înţelegerea culturală, cooperarea dintre majoritate şi minoritate, convieţuirea dintre grupurile etnice este similară”, cooperarea şi schimbul de bune practici va viza următoarele domenii principale: educaţie, turism, agricultură, sisteme cooperatiste, mărci locale şi regionale.

Declaraţia de intenţie semnată acum reprezintă primul pas către încheierea acordului de cooperare, urmând ca toate cele trei judeţe din Ţinutul Secuiesc să iniţieze fiecare separat stabilirea relaţiilor de înfrăţire cu Provincia Autonomă Bolzano din Italia.