Sunteți aici: » Press-room » Știri » Problema drepturilor lingvistice ale minorităţilor naţionale discutate la Paris

Problema drepturilor lingvistice ale minorităţilor naţionale discutate la Paris

Marți, 24 decembrie 2013

Seminarul cu titlul „Limbile regionale sau minoritare în Europa de astăzi” a avut loc în perioada 9–10 decembrie, la Palatul Luxembourg care găzduieşte Senatul Republicii Franceze. La acest eveniment a participat Klárik Attila, reprezentantul Consiliului Judeţean Covasna.

Seminarul cu titlul „Limbile regionale sau minoritare în Europa de astăzi” a avut loc în perioada 9–10 decembrie, la Palatul Luxembourg care găzduieşte Senatul Republicii Franceze. La acest eveniment a participat Klárik Attila, reprezentantul Consiliului Judeţean Covasna.


Tema principală a seminarului organizat de Congresului autorităților locale și regionale al Consiliului Europei a fost Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, adoptată în 1992, care are drept scop protejarea drepturilor lingvistice ale cetăţenilor care vorbesc una dintre limbile regionale sau minoritare pe continentul european.

Caracterul multicultural şi, în cadrul acestuia, diversitatea lingvistică este una dintre elementele de forţă ale Europei care necesită o atenţie deosebită, motiv pentru care a fost inclus pe lista priorităţilor Congresului, pe perioada 2013–2016.

În cadrul seminarului situaţia limbilor regionale sau minoritare a fost analizată din diferite puncte de vedere, în funcţie dacă statul membru respectiv a semnat Carta, şi dacă a semnat-o, aceasta a fost şi ratificată. Participanţii au discutat condiţiile în care sunt utilizate limbile periclitate, prezentate la seminar, dintre care limba velşă, suedeza din Finlanda, precum şi limba bască. În continuare, preşedintele Parlamentului Regional din provincia austriacă Burgenland a ţinut o prelegere având ca subiect drepturile lingvistice minoritare, considerată o problemă prioritară de această instituţie.

În cuvântul său, Komlóssy József, preşedintele SENCE (Asociaţia pentru sprijinirea comunităţilor naţionale în Europa) a evidenţiat strânsele corelaţii dintre Carta europeană a administraţiilor locale şi Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare. El a subliniat că drepturile lingvistice ale minorităţilor sunt garantate doar în acele comunităţi care dispun de drepturi reale de autodeterminare, deoarece o comunitate suverană este capabilă să-şi apere graniţele lingvistice şi administrative ale spaţiului ei vital. Komlóssy a cerut forurilor responsabile ale Consiliului Europei să urmărească cu o atenţie deosebită respectarea acestor reglementări cadru.
Până în prezent, Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare a fost semnată şi ratificată de către 25 de state membre dintre cele 47 de state, 8 state membre au semnat-o, fără ratificare. Dintre acestea, câteva state au făcut demersuri pentru ratificarea Cartei, printre care se numără: Albania, Georgia, Republica Moldova, Azerbaidjan, Rusia şi Macedonia. România, care a semnat Carta în 1995 şi a ratificat-o în 2008, a fost menţionată ca un exemplu pozitiv în expunerea care a prezentat situaţia limbilor minoritare din Republica Moldova.

Luând cuvântul, Klárik Attila, reprezentantul Consiliului Judeţean Covasna, respectiv al Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale, a spus că, el însuşi este un membru al celei mai mari comunităţi minoritare din România, respectiv vorbeşte la nivel de limbă maternă unul dintre cele 20 de limbi minoritare sau regionale folosite în ţară. Iar în această calitate, el nu consideră condiţiile din România un exemplu atât de pozitiv, deoarece există o mare diferenţă între sfera legislativă şi aplicarea în practică. Raportul încheiat anul trecut, conţinând 198 pagini, cu privire la aplicarea în România a prevederilor Cartei este  suficient de detaliat – a spus Klárik, adăugând că, reglementările cadru adecvate ascund, în multe cazuri, problemele reale. El a subliniat că, doar în judeţul său, prefectul a atacat în contencios administrativ numeroase dispoziţii ale administraţiei locale legate de folosirea limbii minoritare sau regionale, paralizând practic activitatea administraţiilor locale desfăşurată în spiritul descentralizării şi a subsidiarităţii. A menţionat drept exemplu că pe parcursul prelegerilor prezentate despre limbile velşă şi bască, denumirea Parlamentului din Ţara Galilor şi a Guvernului regional basc, mai întâi au fost menţionate în limbile respective şi numai după acea a apărut denumirea corespunzătoare în limba engleză, respectiv spaniolă, ceea ce, potrivit legislaţiei române, ar constitui o încălcare a legii. El a enumerat mai multe exemple în acest sens: problema amplasării plăcuţelor bilingve, anomaliile justiţiei, interzicerea denumirii în limba maghiară a străzilor şi a antetelor bilingve. Klárik a îndemnat statele membre care urmează să ratifice Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare să o facă cât mai curând, deoarece cu fiecare limbă regională sau minoritară Europa va fi mai bogată, totodată atrăgându-le atenţia că reglementările cadru trebuie să fie în concordanţă cu aplicarea în practică.

Seminarul s-a încheiat cu prezentarea Franţei şi a Italiei. Reprezentanţii celor două ţări care au semnat Carta, dar nu au ratificat-o, au subliniat faptul că în cazul lor, nu e deloc simplu de a găsi un model consensual, având în vedere diversitatea minorităţilor şi a regiunilor.

Noutăți