Timp de 40 de ani deşeurile nu vor mai crea probleme

Uzina de prelucrare a deşeurilor de la Leţ – vehicule speciale pentru sortarea, transportul şi prelucrarea deşeurilor, linie de sortare, spațiu de compostare şi de depozitare a deșeurilor – este investiția cu cea mai mare valoare a Consiliul Județean Covasna.

Uzina de prelucrare a deşeurilor de la Leţ – vehicule speciale pentru sortarea, transportul şi prelucrarea deşeurilor, linie de sortare, spațiu de compostare şi de depozitare a deșeurilor – este investiția cu cea mai mare valoare a Consiliul Județean Covasna.

Inaugurarea Centrului de Management Integrat al Deșeurilor a avut loc în data de 5 octombrie, în prezenţa ministrului Mediului, Grațiela Gavrilescu, respectiv a celor doi foşti miniştri ai Mediului,  Borbély László şi Korodi Attila.

Primul care a luat cuvântul a fost Ambrus József, preşedintele Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară pentru implementarea proiectului Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Covasna, care a arătat: uzina de prelucrare-depozitare va rezolva pentru o perioadă de aproximativ 40 de ani problema deşeurilor în judeţul Covasna. Acesta a subliniat: lucrările au fost finalizate în ciuda faptului că investiţia a demarat cu 2 ani de întârziere, în care, la început, a avut un rol semnificativ contestarea asocierii, iar mai târziu cea a procedurii de licitaţie publică. Rezultatele demonstrează faptul că primarii din judeţ au înţeles importanţa problemei deşeurilor şi, ca membră al asociaţiei, fiecare localitate a sprijinit realizarea acestui sistem.

„Am ajuns la capătul unui drum lung de aproape 10 ani” – a spus Tamás Sándor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, care a declarat cu ocazia inaugurării că „Pentru acest proiect am stabilit iniţial un buget de 129 milioane lei, ceea ce înseamnă aproape 28 milioane de euro. Suma finală a ajuns să fie mult mai mică ca urmare a faptului că, în conformitate cu legislația naţională, trebuie întotdeauna aleasă varianta cea mai ieftină. Până în momentul de faţă, investiţia a costat aproximativ 20 milioane euro, sumă care include şi costurile de ecologizare a vechilor depozite de gunoi. Preconizăm că suma totală va fi puţin peste 20 milioane euro. (…) Următorul aspect important este cel al desemnării operatorului, care dintre companii va primi licenţa de operare, deoarece interesul locuitorilor judeţului este acela ca centrul de prelucrarea deşeurilor să intre în funcţiune cât mai curând posibil.”

Ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, în discursul său, i-a felicitat pe toţi cei implicaţi în derularea acestui proiect şi a spus că nu este o situaţie normală că gunoiul trebuie cărat dintr-un județ în altul, în cazul de faţă, din judeţul Covasna trebuie transportat în judeţul Braşov. Doamna ministru a făcut promisiuni pentru găsirea unei soluţii temporare, arătând că trebuie să existe vreo posibilitate juridică care să permită ca centrul deja finalizat să fie pus în funcţiune. Ministrul împărtăşeşte părerea că transportarea deșeurilor între județe este un lucru greșit, prin această soluţie neadecvată fiind împovărat atât mediul cât și buzunarul contribuabililor.
 
În discursul susţinut, deputatul UDMR Borbély László, fost ministru al Mediului, a spus că următorul pas important este acela ca centrul să aibă un operator subordonat autorităților administrațiilor locale, în caz contrar ar putea zace nefolosit mai mulţi ani, cum s-a întâmplat și în alte judeţe. „De exemplu, în judeţul Mureş, noul depozit de deşeuri nu poate fi folosit pentru că nu există un operator care l-ar putea gestiona. De aceea ar fi important ca funcţionarea acestora să fie dirijată de autorităţile locale, care ar putea ţine preţurile în limita normală şi ar putea supraveghea în mod eficient lucrările” – a subliniat Borbély.

În cuvântarea sa, Korodi Attila a spus că întotdeauna există ceva ce strică plăcerea, câteva instituţii ale statului român, aici nu mă gândesc la protecţia mediului, comunităţile locale nu pot prelua sistemele de management al deşeurilor care se construiesc şi sunt obligate să externalizeze activităţile acestora către întreprinderi private, care se axează pe profit. Aceasta este o greşeală fundamentală.