Sunteți aici: » Press-room » Revista presei » Tunul turnat de revoluţionarul paşoptist Gabor Aron va fi expus la Muzeul Naţional Secuiesc

Tunul turnat de revoluţionarul paşoptist Gabor Aron va fi expus la Muzeul Naţional Secuiesc

Miercuri, 3 martie 2010

Tunul de bronz turnat de revoluţionarul paşoptist Gabor Aron va fi expus, în 12 martie, la Muzeul Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, afirmând că această piesă revine în Covasna "după 40 de ani de exil", transmite corespondentul MEDIAFAX.
 

Tunul de bronz turnat de revoluţionarul paşoptist Gabor Aron va fi expus, în 12 martie, la Muzeul Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, afirmând că această piesă revine în Covasna "după 40 de ani de exil", transmite corespondentul MEDIAFAX.

Preşedintele CJ Covasna, Tamas Sandor, primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, directorul Muzeului Naţional Secuiesc, Vargha Mihaly, şi scriitorul Sylvester Lajos au anunţat, marţi, într-o conferinţă de presă, că, "după 40 de ani de exil", tunul revoluţionarului paşoptist maghiar Gabor Aron revine în judeţul Covasna şi urmează să fie expus la Muzeul Naţional Secuiesc.

Tamas Sandor a amintit că acest tun, singurul autentic turnat de Gabor Aron, a fost găsit în anul 1906, la Târgu Secuiesc, iar în 1923 a fost expus la Muzeul Judeţean din Sfântu Gheorghe, actualul Muzeu Naţional Secuiesc. Ulterior, în 1971, obiectul a fost luat cu titlu de împrumut şi apoi trecut în administrarea fostului Muzeu de Istorie al Republicii Socialiste Române, devenit Muzeul Naţional de Istorie a României. Tamas a menţionat că autorităţile din Covasna au încercat de mai multe ori recuperarea tunului turnat în 1848, care este "o bucată" din istoria, mândria secuimii.

La rândul său, directorul Muzeului Naţional Secuiesc, Vargha Mihaly, a afirmat că tunul va ajunge, joi, în Sfântu Gheorghe şi urmează să fie expus, în 12 martie, în cadrul unui eveniment "In memoriam Gabor Aron", după care va fi prezentat şi la Târgu Secuiesc. "Faptul că noi, în secolul XXI, ţinem atât de mult la acest tun demonstrează faptul că secuii de acum nu diferă de secuii de atunci. Evident, noi nu mai construim azi tunuri, dar ţinem la fel de mult la Ţinutul Secuiesc, la pământul natal", a subliniat primarul Antal Arpad.

Potrivit sursei citate, acesta este un mesaj "foarte important" şi în 2010, în momentul în care se discută despre reorganizarea regiunilor. "Este un mesaj foarte important în 2010, când se discută despre reorganizarea regiunilor, faptul că secuii ţin la cele trei judeţe (Covasna, Harghita şi Mureş -n.r.) şi că nu vom face compromisuri în ceea ce priveşte redesenarea regiunilor din România, în cazul în care în 2010 acest lucru se va întâmpla", a adăugat el. Tunul, a cărui valoare este estimată la 250.000 de lei, va rămâne timp de câteva săptămâni în judeţul Covasna, însă autorităţile covăsnene vor să îl recupereze pentru totdeauna.

De altfel, Consiliul Judeţean Covasna vrea să recupereze şi alte bunuri din propietatea Muzeului Naţional de Istorie a României, în total fiind cerute înapoi aproape 70 de obiecte care au făcut parte din colecţiile muzeului din Sfântu Gheorghe şi care au fost luate în anii '70 cu titlu de împrumut şi apoi trecute în administrarea fostului Muzeu de Istorie al Republicii Socialiste Române. Printre obiectele revendicate se numără tunul turnat din bronz de revoluţionarul Gabor Aron, o sculptură în piatră reprezentându-l pe acelaşi Gabor Aron, bare de fier, mai multe vase din neolitic, unele din ceramică şi metal datând din secolele VI-XIV, arme, monede, bancnote, o ţiglă ştampilată, o cheie din bronz şi fotografii de familie.

Kiss Edit
 

Noutăți