După o sută de ani, suntem pregătiţi pentru un nou început

Calitatea relației dintre majoritate şi minoritate ţine de responsabilitatea majorităţii şi depinde întotdeauna de atitudinea majorităţii, acest lucru este valabil în mod special pentru România, a atras atenţia Tamás Sándor, în cadrul conferinţei intitulate „Drepturile minorităților naționale la 100 de ani în România”, care a fost organizată miercuri, la Sfântu Gheorghe, de către Asociația Identitate și Dialog.

Calitatea relației dintre majoritate şi minoritate ţine de responsabilitatea majorităţii şi depinde întotdeauna de atitudinea majorităţii, acest lucru este valabil în mod special pentru România, a atras atenţia Tamás Sándor, în cadrul conferinţei intitulate „Drepturile minorităților naționale la 100 de ani în România”, care a fost organizată miercuri, la Sfântu Gheorghe, de către Asociația Identitate și Dialog.

Nu vrem să ne plângem, ci vrem să găsim soluţii împreună cu majoritatea română, a precizat la începutul discursului preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Covasna, cerând socoteală pentru promisiunile incluse în Proclamația de la Alba Iulia, din 1918. „În România, se aplică dubla măsură în justiţie, în legislație, în administrația centrală dar și  în domeniul dezvoltărilor economice. În timp ce Ziua Bucovinei sau a Dobrogei a fost instituită prin lege, 15 martie nu poate deveni sărbătoarea oficială a maghiarilor din România. Curtea de Apel Mureș a respins înregistrarea Asociației Pro Turismo Terrae Siculorum, pe motiv că o regiune inexistentă nu poate fi promovată, în schimb, nu există nicio problemă în ceea ce priveşte promovarea Bucovinei, ca regiune istorică” – a spus preşedintele CJ Covasna, dând exemple concrete în acest sens. „Nu vorbim doar de privări de drepturi, ci şi despre acţiunile de intimidare la adresa liderilor comunităţii, precum cazurile  Antal Árpád, Ráduly Róbert, Borboly Csaba sau Mezei János” – a adăugat acesta.

„Oamenii din Ţinutul Secuiesc nu vor altceva decât ceea ce funcţionează bine în mai multe state membre UE. Deşi 75 la sută din populaţia regiunii este vorbitoare de limba maghiară, nu putem folosi oficial limba noastră maternă. Nu avem probleme doar în utilizarea limbii noastre, dar şi învăţarea limbii române este îngreunată în mod deliberat, de exemplu, în acest moment, tocmai elevii din școală primară sunt cei care au de suferit din cauza acestei situații. Un obiectiv important al nostru este ca  limba maghiară să devină oficială, alături de limba română” – a subliniat Tamás Sándor. „În ciuda dificultăţilor, considerăm că, după o sută de ani, suntem pregătiţi pentru un nou început, avem puterea şi cunoştinţele necesare pentru a putea deveni parteneri în dezvoltarea Ţinutului  Secuiesc şi a României” – a punctat preşedintele CJ Covasna.

Conferinţa interetnică a fost organizată cu sprijinul Departamentului pentru Relații Interetnice, iar vorbitorii invitaţi au dezbătut probleme legate de educație, administraţie publică, religie şi de utilizare a limbii, realizând atât o abordare teoretică, cât şi practică.